non, rien de rien. I am very happy and I have to admit it was like a theraphy for me. and I have to thank you.I wasn’t particulary well then and..in a strange way- at least for me- you helped me.you have no idea how much.

I apologize if I am wrong. because you see, it happens very often. I misread puzzles. but life is too short.

with that in mind, I wish she knew how she is missed. And that everything one may  think one might have lost in this lifetime is sometimes just around the corner. no more self punishment! not for you, not for her, not even for me.

so have a lovely day and a Happy New Year!

tell me, can you feel that everyday is a new beginning?

Every vessel, every container will only pour out what is contained in it, and that is very obvious. And so your tongue is your ability to express what lies in your spirit- television, movies, the friends you hang out with, the music you listen to- everything around you is environmental forces that shape how your being is and how your heart is. And when you open your mouth to speak, it’s like your heart is a sponge that absorbs all of this material from around you. Eventually, what you’re doing is squeezing what is in you. And what comes out is what has been compiled in your mind and in your memory.

Obviously, you can only express in your heart what has been placed in it.

And so in order for the outcome and the output from the tongue to be positive, the input in that needs to be positive- in spirit, in silence, in talking and throughout our lives.

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

Anti-daca….de  Kostas Varnalis

De poti sa faci pe prostul cand altul te repede-
Facand-o pe desteptul, si cu-n cuvant nu-l certi;
De nu te-ncrezi in nimeni, si nimeni nu te crede;
De-ti poti ierta pacatul,dar altora nu-l ierti;

De nu amani o clipa un rau sa-l implinesti
Si daca minti mai tare cand altii nu spun drept;
De-ti place in iubire cu ura sa izbesti
Si totusi iti pui masca de sfant si de-ntelept;

De te tarasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul
Si numai interesul il pui la rang de tel;
De parasesti invinsul si treci cu-nvingatorul
Si-i vinzi, fara sfiala ,pe amandoi la fel;

De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa talmacita
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba, si
Cand vorbele si fapta in vant ti-s risipite,
Tu dandu-le la dracu poti altele scorni

De poti sa faci intr-una dintr-un castig o mie
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie
Dar tu sa fii platitul gasesti ca-i drept si demn;

De poti sa-ti storci si gandul,si inima, si nervii
Imbatranite-n rele, sa faca rele noi
Si sub nehotarare plecandu-te ca servii
Cand toti striga-”‘nainte !” ,tu doar sa strigi “‘napoi!”;

Daca stand in multime te-mpaunezi semet,
Dar langa cel puternic ingenunchezi slugarnic
Si pe dusmani sau prieteni, tratandu-i cu dispret,
Te faci ca tii la dansii, dar te inseli amarnic!

Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau
Si-n umbra lui te-nlinisti, ca-n umbra unui pom
Al tau va fi Pamantul cu tot prisosul sau;
Vei fi-ntre Domni, Intaiul, dar niciodata OM …

dintr-un text, poti lua ce este pentru tine. ce ti se potriveste. la fel ca in viata.

my dear Gatsby, here are some scraps…

sa ma ierti ca nu ti-am postat replica. nu sunt genul de om care sa respinga libertatile celorlalti sau care sa imbratiseze cenzura, pentru ca si eu tin mult la libertatea mea. sunt uneori chiar excentrica in directia asta, but I blame it on the stars and planets. they say it’s my sign. sa fim seriosi insa, it was not meant to be shared. if you asked me, it was not meant to be written, but that’s another story.

nu stiu de ce ai presupus ca nu intelegeam.

you were so close to me, yet you didn’t even look me in the eyes. and you say you know so much about me. no. i believe you know nothing.

i believe you know so little about her too, but that again is another story, and i guess it’s not my business to say anything about it. but i will tell you this- she’s unique, she’s flamboyant and most of all she’s worthy. because what she can give is something that is real.just remember how she can cry, can laught, can catch your skin under her fingers.

sa nu mai inchizi ochii. sa nu treci prin viata cu ei wide shut, because you’ll miss, exact cum spune Hank Moody, that moment that could have change it all.sa nu faci compromisuri. si sa daruiesti.

accept a kind word, Gatsby. i’m no one to give advice. but take my kind words and don’t throw them in the sea.

it’s funny how we can miss the moment. si ce este mai trist, este ca uneori nu ratam momentul, dar facem compromisuri afterwards. it’s not funny though how they can a tendecy to catch up.

i end this with a monalisa smile on a cloudy day

“Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste gheata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui “imi pare rau”, “iarta-ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.”

sa nu te obisnuiesti numai cu binele, caci poate fi grozav

si ce sa faci?ah, yes, that is the question. poate nu toti oamenii vor face in viata asta ce le place. nu toti oamenii isi pot urma visele. pot doar sa viseze in continuare. si poate nici macar pentru asta nu mai au timp sau suficienta energie. si ti s-a tot repetat ca life is no fairy tale, ca viata e o lupta.  ca nimeni nu te va menaja. maybe you are indeed a spoiled brat. who can’t stand in an office, doing something without believing in it, without feeling trapped. so maybe you don’t believe that your pay can ever be fair, ’cause what you really invest is your energy and your time. the time of your life. so maybe this is not what you pictured you would be doing.

but maybe this is what you need. to move forward. you suddenly realize that patience is a virtue. that lessons are to be learned. ca experientele care ne scot din zona noastra de “confort” are meant to broke our hearts so the light can shine through it and to shake your mind, so that we’ll think outside the box.

ramai tot Utopic.

dar nu poti nici astepta-deci nu poti sa ramai “atarnache”, cum ar spune Sabrina, sa astepti mereu ceva de la ceilalti. si cum descoperi care ti-e menirea, ti-e folosul, cum poti-nu sa te “descurci”- ci sa make dreams come to life?ce vrei?

tot utopic ramai.

am incetat sa ma intreb daca e good or bad if I refuse to settle. there is no good or bad in this. astea sunt etichete. I just have to figure out what is it that I really want.